Методична скарбничка

Numeraţia orală şi scrisă a numerelor 11-20

Scopul:

Consolidarea deprinderilor de numeraţie a numerelor zecei a doua
Consolidarea deprinderilor de calcul pe bază de numeraţie
Pregătirea pentru adunarea şi scăderea cu trecere peste ordin
Dezvoltarea gândirii, atenţiei, imaginaţiei elevilor
Dezvoltarea limbajului matematic
Educarea spiritului de observaţie, sentimentului de ajutor reciproc, dragostei pentru matematică

Tipul lecţiei

Lecţie de generalizare a priceperilor şi deprinderilor

Metode

Explicaţia, exerciţiul practic. jocul didactic

Forme de lucru

Frontal, independent, în perechi

Materiale

Tăbliţe, fişe, jocuri

Desfăşurarea lecţiei

Organizarea clasei. Captarea atenţiei.

Astăzi avem o lecţie mai neobişnuită. La lecţia de astăzi avem oaspeţi învăţători şi părinţi, dar şi personaje din poveşti. Iată Vulpişoara-Surioara şi Riţa-Veveriţa, Scufiţa Roşie şi Alba ca Zăpada, Buratino şi Neştiilă. Şi nimeni n-a venit numai aşa. Fiecare din aceşti eroi ne-a adus o însărcinare. Ei doresc să ştie cât sunt de isteţi elevii clasei I.

Vulpişoara-Surioara ne-a adus câteva probleme distractive.

8 prune şi 2 mere

3 roşii şi 4 pere

Toate stau pe o farfurie.

Câte fructe-s, cine ştie?

3 cuiburi de rândunică

Sunt la casa lui Costică

Şi să ştiţi, că-n fiecare

Tot 3 pui mămica are.

Câţi pui sunt de rândunică

La căsuţa lui Costică?

Sandu are iepuraşi

Într-o cuşcă 3 golaşi

Într-a doua 7 suri

Într-a treia 4 bruni.

Câţi de tot, măi copilaşi,

Are Sandu iepuraşi?

Calculul oral

Riţa-Veveriţa are de cules ciuperci şi de le pus în coşuleţe.

Elevii aleg ciuperca cu un exerciţiu, îl rezolvă oral şi îl întroduc în coşuleţul

respectiv.

Dictare matematică

Scufiţa Roşie ne-a adus o dictare matematică.

Următorul lui 15

Precedentul lui 20

Numărul format din o zece şi 7 unităţi

Suma numerelor 12 şi 3

Diferenţa numerelor 15 şi 10

Primul termen este 10,suma 18. Care este al doilea termen?

Descăzutul este 14, diferenţa 10. Care este scăzătorul?

Suma numerelor 15 şi 2 o micşorăm cu 7

Diferenţa numerelor 7 şi 2 o mărim cu 10

Rezolvarea problemei

Ariciorul –Frăţiorul ne-a adus o problemă.

Condiţia: La ospătăria şcolii s-au adus:

6kg de mere

5kg de prune

4kg de pere

10kg de varză

Întrebări:

Câte kilograme de mere şi pere s-au adus în total?

Câte kilograme de fructe s-au adus în total?

Cu cât mai multe kg de varză decât de mere erau?

Lucrare independentă

Buratino ne-a adus un exerciţiu pe care îl vom rezolva independent.

Scriem vecinii numerelor date.

Moment de înviorare
Lucrul pe variante

Neştiilă a încurcat lucrurile. Haideţi să-l ajutăm.

Elevii aranjează numerele în ordine crescândă.

Însărcinare pe variante:

Varianta I scrie numărul următor a numerelor date.

Varianta II scrie numărul precedent a numerelor date.

Lucrul în perechi

Gogoaşa ne aduce jocul „Domino” Elevii în perechi alcătuiesc exerciţii apoi le citesc.

Consolidarea şi generalizarea materialului.

Lucrul cu casa de cifre. Elevii repetă formarea numărului 10.

Albă-ca-Zăpada ne aduce exerciţii de calcul oral.

Jocul „Mingea fierbinte”

Care este primul număr din zecea a doua?

Care este cel mai mare număr din prima zece?

Care este cel mai mare număr de o cifră?

Următorul lui 13

Precedentul lui 20

Proiect didactic: Alexandru Donici «Greierul şi furnica»

Scopul:

formarea deprinderilor de citire expresivă
cunoaşterea cu noţiunea de fabulă
cunoaşterea cu creaţia lui Alexandru Donici
dezvoltarea capacităţii de exprimare si argumentare a propriilor pareri
dezvoltarea creativităţii si expresivităţii limbajului oral
dezvoltarea multelaterală a personalităţii elevilor
educarea dragostei pentru creaţia lui Alexandru Donici şi Ion Creangă
educarea dragostei pentru natură

Tipul:

Lecţie combinată

Materiale:

Portretele scriitorilor, tăbliţe, fişe

Metode şi procedee:

Conversaţia, povestirea, explicaţia, exerciţiul practic, jocul didactic

Forme de orgonazizare:

frontala, individuala, pe echipe, în perechi;

Desfăşurarea lecţiei

1. Organizarea clasei. Captarea atenţiei

Leagănul bunicilor,

Leagănul părinţilor,

Legănuţul meu,

Legănuţul tău,

Dulce leagăn, legănel,

Creşte neamu-ntreg în el.

Aşa vorbeşte poetul Vasile Romanciuc despre poveştile marelui povestitor al neamului nostru Ion Creangă.Scriitorul nu mai este demult printre noi, dar poveştile sale au legănat şi vor legăna generaţii de copii. Ele vor trăi atât cât va trăi neamul nostru. Ion Creangă a iubit copii, a scris pentru copii, iar copii îl iubesc pe Ion Creangă.

Pentru a-l aduce pe marele nostru scriitor în sufletele noastre vom încerca să punem întrebări şi să dăm răspunsuri referitoare la creaţia marelui scriitor.Vom folosi microfonul.

Elevii dau întrebări şi răspunsuri.

Cine a fost Ion Creangă?
Ce poveşti a scris Ion Creangă?
Cine vroia ca Ion să înveţe?
Ce profesie vroia mama lui Ion Creangă să-i dea fiului?
Ce profesie a avut Ion Creangă?
Cum se numea satul lui Ion Creangă?

2. Verificarea temei de acasă

Citirea poveştii Punguţa cu doi bani
Povestirea unui fragment
Conversaţie
- Care personaj din poveste v-a plăcut mai mult?
- De ce?
- Ce ar fi putut face cocoşul? ( situaţie de problemă)

3. Pod de trecere la tema nouă

- Ce poveşti, poezii mai ştim unde personajele principale sunt animalele?( Povestea gâştelor, Musca ş.a.)

Recităm fabula «Musca».

Conversaţie

- Cum se numeşte acest gen de poezie?

Fabula este o specie epică în versuri sau în proză; conţine o scurtă povestire alegorică în care sunt satirizate defecte umane, cu scopul de a le îndrepta.
Personajele sunt plante, animale sau chiar lucruri. Figura de stil predominantă este personificarea.
Are de cele mai multe ori două părţi:

1. Partea narativă (cuprinde povestirea)
2. Partea finală (cuprinde morala sau învăţătura)

- Care este morala fabulei “Musca”?

Primul fabulist din lume a fost robul Esop. Sclavul grec era atât de deştept, încât orice observaţie primea de la stăpânul său, îi răspundea cu o vorbă de duh, o pildă comică şi scăpa de pedeapsă. L-a înveselit într-atâta pe stăpânul său, încât acesta l-a făcut om liber până la urmă. Fabulele sale au fost preluate şi prelucrate de mulţi autori, dar Esop rămâne “părintele fabulei”.

Primul şi cel mai mare fabulist român este Alexandru Donici. Alexandru Donici a trăit demult, demult nu mai este printre noi, dar fabulele sale sunt actuale şi în zilele noastre. Pentru că şi acum sunt oameni leneşi, lăudăroşi, zgârciţi.

4. Predarea temei noi

Demonstrez fotografia fabulistului român, casa – muzeu în care s-a născut poetul şi o carte de fabule.

Alexandru Donici a scris aşa fabule ca „Musca”, „Racul, broasca şi o ştiucă”, „Două poloboace” şi multe altele.

La lecţia de astăzi vom citi fabula „Greierul şi furnica”.

Citirea – model de către învăţător.

Conversaţie

Ce v-a plăcut în această fabulă?
De ce?
Care este morala fabulei? Citim morala fabulei.

Citirea în gând a fabulei

Citirea pe rând cu voce tare a fabulei

5. Moment de înviorare

6. Consolidarea temei noi

Conversaţie

Care sunt personajele fabulei?
Care personaj v-a plăcut mai mult?
De ce v-a plăcut furnica?
De ce v-a plăcut greieraşul?

Lucrul pe grupe

Elevii se împart la alegere în trei grupe.

Grupa I alcătuieşte grădiniţa de flori a furnicii ( ce calităţi are

furnica?)

Grupa II alcătuieşte grădiniţa de flori a greieraşului ( de ce îţi place

greieraşul?)

Grupa III alcătuieşte grădiniţa sinonimelor ( în fabulă găsim

sinonimele cuvintelor: petrecere, ninge, megieşă, mâncare strângeam, dansează)

Audierea unui text

Într-o zi călduroasă de vară o furnică se grăbea spre muşuroi. Le ducea copilaşilor un fir de mac. Deodată pe marginea drumului a zărit un sâmbure de bostan. Mare, dulce, aromat. Fără a sta mult pe gânduri, furnica lasă jos firul de mac şi încearcă să ridice sâmburele de bostan. Dar prea era greu sâmburele şi prea era mică furnica...

Dar „pe coastă la urcuş a ieşit un greieruş”.

Ce faci tu, furnică dragă, de te chinuieşti aşa?
Încerc să ridic acest sâmbure.
Şi pentru ce îţi trebuie ţie sâmburele acesta?
Vreau să-l duc la muşuroi, să avem hrană pentru la iarnă. Iar tu

mai bine mi-ai da o mână de ajutor.

Atunci greieraşul se opinti, apucă sâmburele de un capăt, iar furnica

de celălalt şi au pornit împreună spre muşuroi. Pe dată şi sâmburele se făcu mai uşor, şi drumul mai scurt.

Conversaţie

Unde se grăbea furnica?
Ce a văzut ea?
De ce a lăsat ea firul de mac?
De ce nu putea ea ridica sâmburele de bostan?
Cine a ajutat-o pe furnică?

Lucrul în perechi

Elevii alcătuiesc un dialog între greiere şi furnică.

Cuvinte de sprijin:

te chinuieşti

încerc să ridic

o mână de ajutor

hrană la iarnă

7.Generalizare

Conversaţie

Ce am învăţat la lecţia de astăzi.

Eu aş vrea ca la lecţia de astăzi sâmburele de bunătate din sufletul nostru să se facă puţin mai mare. Să înţelegem că lumea minunată a necuvântătoarelor are nevoie de dragostea noastră, de ajutorul nostru.

Vom încheia lecţia cu o poezioară.

Lângă un pârâiş grăbit

O furnică s-a oprit.

Şi nu ştie ce să facă

Să se-ntoarcă, sau să-l treacă?

Cum să trec pe-alături eu

Fără s-o ajut la greu?

Toţi îmi zic că eu sunt mică,

Dar furnica-i şi mai mică.

Proiect didactic pe tema „Darul”

Scopul:

Dezvoltarea deprinderii de a citi corect, cursiv şi expresiv lectura „Darul”de Spiridon Vangheli;
Consolidarea deprinderii de muncă în echipă, perechi;
Dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţii de a comunica;
Educarea dragostei pentru limba maternă, creaţia lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru;

Tipul lecţiei:mixtă

Metode:conversaţia, povestirea, prezentaţia, exerciţiul;

Forme de lucru: frontal, individual, în echipă, în perechi;

Desfăşurarea lecţiei:

Organizarea clasei. Captarea atenţiei.

Cuvântul învăţătorului.

Grigore Vieru –poetul îndrăgostit de plaiul natal, limba maternă, natură, copilărie. Dar cel mai puternic, mai frumos prin întreaga creaţie a poetului a trecut chipul mamei.

Actualizarea cunoştinţelor.

A dedicat mamei cele mai multe şi mai frumoase poezii. Multe din ele au devenit cântece. Unul din ele îl vom asculta astăzi.

Răsună „Primul cer, măicuţă”

Verificarea temei de acasă.

Elevii recită poezia „Mama” de Grigore Vieru.

Pod de trecere la tema nouă.

În marea sa dragoste pentru mama poetul o numeşte „patria mea” o compară cu albinuţa, cu soarele, îi dedică cele mai frumoase cuvinte.

La fel vom încerca şi noi să scriem câteva propoziţii despre mama.

Lucrul în echipă.

Mama este_____________________________________________ Ea e bună ca_______________ ,are o voce__________________

Mama este harnică ca___________________________________ Este una cum __________________________________________.

Pentru fiecare om mama lui este ____________________________.

Ea are cele mai ________________________,cea mai dulce_______

Toate necazurile şi bucuriile le aducem________________________

Mama este muncitoare ca__________________. Ea are _________

_______________________________________________________

Mai scumpă şi mai bună decât toate este ________________________

_____________Aşa cum pecereste un singur____________________

____________.Ei îi aducem__________________________________

Mama are vocea cea mai____________________.Ea este__________

________________________________________________________

Predarea temei noi.

Mulţi scriitori au cântat făptura mamei în poezii, dar şi în proză.

Unul din ei este scriitorul Spiridon Vangheli, cunoscut de noi ca părintele lui Guguţă.

Conversaţie.

Ce ştim despre Spiridon Vangheli?

Născut în 1932 în satul Grinăuţi de lângă oraşul Bălţi, Republica Moldova.

La 12 ani rămâne orfan de mamă.Doi ani lucrează învăţător.Are doi copii: Radu şi Rodica. În suflet rămâne copil.

Personajele sale principale fiind Radu şi Rodica, Guguţă, Titirică, Ciuboţel.

Spiridon Vangheli e născut anume să fie scriitor pentru copii.

Tema lecţiei de astăzi este lectura „Darul”

Consolidarea temei.

Activităţi de învăţare a temei.

Prima citire
Teste (lucrul independent)

1) Pentru ce a pus Guguţă banii în buzunar?

să-i păstreze
să-i dăruiască
să scoată puişori de bani

2) Ce a vrut la început Guguţă să-i cumpere mamei?

un bumb
o maşină
o pereche de pantofi

3) Ce i-a dăruit Guguţă mamei?

un bumb
o pereche de pantofi
un buchet de ghiocei

Moment de înviorare

Citirea în lanţ

Citirea selectivă

Guguţă la magazin

Guguţă aşteaptă până mama s-a culcat

Guguţă aşteptă să facă copeicile puişori de bani

Ordonarea planului de idei

Guguţă cumpără un bumb.
Guguţă vrea să cumpere pantofii.
Guguţă culegeghiocei.
Guguţă are şaptecopeici.
Guguţă se gândeşte să cumpere o maşină.

Povestirea după plan.

Citirea fragmentului preferat.

Generalizare.

Prezentare la tema: "Darul"

Tema: „Cum l-a păcălit broscuţa pe leu”

Scopul:

Dezvoltarea deprinderii de a citi corect, cursiv şi expresiv;
Consolidarea deprinderii de muncă în echipă, perechi, independent;
Dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţii de a comunica;
Educarea dragostei pentru limba maternă;

Tipul lecţiei: mixtă

Metode:conversaţia, povestirea,exerciţiul;

Forme de lucru: frontal, independent, înechipă, înperechi;

Desfăşurarealecţiei:

Organizarea clasei. Captarea atenţiei.

Cuvântul învăţătorului.

Înţelepciunea populară a unui popor este învăţătura adunată de sute de ani şi transmisă din generaţie în generaţie la început pe cale orală, apoi adunată în cărţi.

Ea, moştenirea strămoşilor, întotdeauna ne dă învăţături cum să ne comportăm în anumite situaţii.

Lecţia de astăzi o vomîncepe cu proverbe din înţelepciunea populară, proverbe care voi va trebui să le restabiliţi.

Verificarea cunoştinţelor.

Lucrul în echipă: “Cuvintele s-au rătăcit”

Elevii se împart în trei echipe,primesc plicuri cu cuvinte din care alcătuiesc proverbe.

Cine cântând În unire mult bună petrece stă vara iarna puterea flămând Munca rămâne adună

Elevii citesc proverbele obţinute.

Care din aceste proverbe exprimă idea temei pe care am avut de o învăţat?

În unire stă puterea.

Citirea textului pe sărite.

Povestirea pe fragmente.

Ceva plăcut în acest text?

Predareatemeinoi

Astăzi vom continua tema: “Ce e bine şi ce e rău” şi vom mai învăţa câte ceva din înţelepciunea populară a popoarelor lumii.

Lectura pe care o vom citi se numeşte “Cum l-a păcălit broscuţa pe leu”

Citirea model
Lucrul cu vocabularul

Grotă – peşteră

A funcţionat – şi-a atins scopul

Prima conversaţie

Care sunt personajele lecturii?
Ce fel de text este lectura data
Cum era leul?
Ce a făcut broscuţa?
De ce leul a fugit?
Prin ce a câştigat broscuţa?

Consolidarea temei

citirea în gând
lucrul independent

Ordonează planul de idei

Broscuţa a adormit.
Leul domnea peste întreaga pădure.
Leul a parasite pădurea.
Broscuţa l-a păcălit pe leu.

citirea în lanţ
Lucrul în perechi (dezvoltarea vorbirii)

Elevii alcătuiescun dialog între leu şi broscuţă, folosind dialogul din manual.

citirea selective
povestirea textului

Generalizare

Ce învăţăm din această lectură?

Ce va plăcut la lecţia de astăzi?

Pentru acasă avem de citit şi povestit povestea.

Proiect didactic: Numerele 1 – 10. Exerciții de consolidare

Tipul lecției: lecție de aplicație în practică a priceperilor și deprinderilor;

Scopul:

Consolidarea deprinderilor de adunare și scădere a numerelor primei zeci:
Dezvoltarea gândirii, atenţiei, imaginaţiei elevilor
Dezvoltarea limbajului matematic
Educarea spiritului de observaţie, sentimentului de ajutor reciproc, dragostei pentru matematică

Metode si procedee:

Conversația, analiza, jocul didactic, explicația, observația, exercițiul.

Materiale didactice:

cartonașe cu cifre; fișe cu șiruri de elemente; fișe cu mulțimi de elemente și numere.

Desfășurarea lecției:

Moment organizatoric. Captarea atenției.

Trei aricei frațiori
Au carat in țepusori
Mere dulci si aromate,
Cate 3 mere de frate.
Nu v-am spus, sunt mititei,
Parca-s niste soricei!
Vor să calculeze-ndat'
Câte mere au carat.
Nu se descurca defel,
Poate stie-un scolarel!

Pentru elevii clasei 1 este foarte simplu să rezolve o asemenea problemă pentru că ei sunt foarte buni matimaticieni.

La lecția de astăzi noi vom călători prin țara matematicii pentru a întări priceperile pe care le avem deja și a vedea dacă putem merge înainte.

Vom călători cu trenul, dar pentru a putea avea loc în vagon va trebui să rezolvăm multe exerciții.

Pentru aceasta va trebui să găsim vagonul cu numărul 1

Aplicații practice de învățare a temei

7-5

5-4

4+4

3+3

Calculul oral

Prima însărcinare este să ajutăm fiecare fluturaș să-și găsească floricica sa.

Vagonașul N 2

Dictare matematică

Următorul lui 4
Precedentul lui 10
Numărul 5 mărim cu 4
Numărul 10 îl micșorăm cu 6
Suma numerelor 7 şi 3
Diferenţa numerelor 9 şi 8
Primul termen este 4, suma 8. Care este al doilea termen?
Descăzutul este 7, diferenţa 5. Care este scăzătorul?
Suma numerelor 8 şi 2 o micşorăm cu 5
Diferenţa numerelor 7 şi 4 o mărim cu 5

Lucrul independent

Vagonașul N 3

Colorăm în fiecare pereche exercițiul mai mare. mai mare. (activitate în perechi)

7-2

6-3

5+5

5+4

Vagonașul N 4

Moment de înviorare

Vagonașul N 5

Rezolvarea problemei

Se scăldau – 6 rățuște

Au mai venit – 4 rățuște

Sunt în total -?

Vagonașul N 6

Joc „Neștiilă a încurcat exercițiile”

Vagonașul N 7

Joc „O ajutăm pe Scufița Roșie”

Vagonașul N 8

Joc în perechi „Ajutăm animalele să urce în autobusul potrivit”

Vagonașul N 9

Joc „Exerciții circulare”

Vagonașul N 10

Bravo!!!

Generalizare și concluzii

Proiect didactic: Propoziţia.Consolidare.

Scopul:

generalizarea şi sistematizarea cunoştinţelor elevilor despre propoziţie, părţile de propoziţie;
formarea deprinderilor de analiză a propoziţiei după scopul comunicării, după structură;
consolidarea deprinderilor de a evedenţia în propoziţie temelia gramaticală şi părţile secundare;
dezvoltareavorbiriielevilor;
îmbogăţireavocabularului;
formareadeprinderilorcaligrafice;
educareadragostei, stimeişirespectuluifaţă de limbaromână;.

Materiale didactice:

planşe ilustrate pentru analiza propoziţiilor;
schema “Analiza propoziţiei”;
planşe cu desene şi cuvinte de reper;
planşe illustrate pentru jocurile didactice;

Metode şi procedee:

cuvântul învăţătorului,
conversaţie,
joc didactic,
exerciţii,
lucrul independent

Tipul lecţiei:lecţie de generalizare şi de aplicare în practică a cunoştinţelor şi

deprinderilor.

Desfăşurarea lecţiei:

Organizarea clasei

Astăzi avem o lecţie mai puţin obişnuită. La lecţia de astăzi avem oaspeţi învăţători din regiunea noastră, dar şi personaje din poveşti. Iată Vulpişoara-Surioara şi Riţa-Veveriţa, Scufiţa Roşie şi Alba ca Zăpada, Buratino şi Neştiilă. Şi nimeni n-a venit numai aşa. Fiecare din aceşti eroi ne-a adus o însărcinare. Ei doresc să ştie cât sunt de isteţi elevii clasei II.